|
DISTRUGEREA ŞI CUCERIREA
ROMÂNIEI FĂRĂ RĂZBOI (VOL. 1)
 Spre deosebire de majoritatea istoricilor, care
interpretează faptele culese din izvoarele vremii, în această
lucrare, articolele pe care le public, nu vor fi comentate (interpretate).
Voi interveni numai pentru explicitarea celor ce succed. Aşadar, las
cititorului libertatea de a le analiza, după propriu-i
discernământ.
Articolele
respective întregesc informaţiile viitorilor istorici, al celor care
vor avea posibilitatea să studieze şi documentele clasificate,
adică peste o sută de ani, când, probabil, se va scrie o istorie
adevărată a timpurilor pe care le trăim astăzi şi
nu o istorie subiectivă, scrisă potrivit intereselor de grup,
partinice sau, poate, a unui suveran mondial, cum preconizează Noua
Ordine Mondială.
Din miile de
articole lecturate eu nu am redat – pentru economie de spaţiu – decât
câte un articol-două din categoria faptelor asemănătoare.
Bineînţeles că fapte incriminatorii sunt foarte multe, chiar
exagerat de multe, de aceea eu nu am urmărit, decât ca, prin
publicarea insignifiantă a numărului de cazuri existente, din
multiplele probleme şi aspecte, să atrag atenţia cititorului
asupra situaţiei disperate în care naţiunea română se
află astăzi, după o conducere şi guvernare a statului
român, timp de 21 de ani, eşuată. Cum vom ieşi din marasmul
în care se scufundă tot mai mult o parte (cea mai numeroasă) a
populaţiei României, este greu de dat un răspuns. Duşmanii
şi-au atins scopul: românul nu mai crede în nici o instituţie a
statului, nu mai crede în cinstea vreunei personalităţi şi
nici chiar în prietenul său. Peste tot pluteşte blazarea şi
sindromul necuvântătoarelor: indiferenţă faţă de
ceea ce se petrece în jurul său şi chiar ce i se întâmplă
lui, personal. Ne-a copleşit lipsa de speranţă, de
demnitate, şi de mândrie elementară, aceea de a fi Om.
Ambiţia, aroganţa, egoismul (ajuns la cel mai înalt grad de
manifestare) şi prostia pun stăpânire pe tot mai mulţi
cetăţeni români. Fiecare nu se gândeşte decât cum să se
îmbogăţească foarte rapid, indiferent prin ce mijloace. Educaţia,
chiar elementară, lasă mult de dorit, bădărănismul
îi caracterizează pe tot mai mulţi dintre cei ce populează
această ţară. Nu mai există respect faţă de
bătrâni, faţă de cei în neputinţă. Nici
învăţătorii sau profesorii nu mai dau educaţie
tinerilor vlăstare, încredinţate lor spre modelare, pentru a-i
face oameni de nădejde. Şi nici părinţii, ocupaţi
cu munca sau cu afacerile, nu-i mai interesează copiii lor. Acest
rău a devenit mentalitate.
Dar cum am ajuns în
această situaţie, care pare fără ieşire? Se zice
că peştele de la cap se strică, iar capul nostru, al
României, îl formează conducătorii noştri. Ei sunt cei care
dau tonul şi dirijează gloatele. Ei sunt vinovaţii! Aceste
capete s-au stricat, sunt urât mirositoare. Put. Maladia a devenit
epidemie. Au început să-i îmbolnăvească şi pe cei cu care
sunt în contact. Singurul antidot este în mâna şi în puterea celor
imuni. Ei trebuie să-i vindece pe aceşti maladivi, sau,
dacă se dovedesc a fi incurabili, trebuie scoşi în afara
societăţii şi închişi în sanatorii speciale, pentru
totdeauna, să nu-i mai contamineze şi pe alţii... Să
dispară din viaţa cotidiană! Numai aşa societatea se va
însănătoşi. Mai greu, dar, este posibil.
Dacă nu reacţionăm
acum, în ultimul minut al ceasului al doisprezecelea, vom fi, în
continuare, aceeaşi mulţime ignorantă, care se ghidează
după proverbul, nesănătos: “Mai bine cu răul, decât cu
foarte răul”.
S-ar părea că
răul a cuprins tot mai multe state, dar trebuie să mai şi
sperăm. Cu timpul, răul va dispărea. Au dispărut
ele civilizaţii, va dispărea şi acest sanguinar al
umanităţii. Peste populaţia noastră au trecut
mulţi năvălitori, vor trece şi aceştia. Românul
este rezistent. Dar, pentru a rezista, trebuie să cunoaştem
şi cine ne este duşmanul, care ne ameninţă
existenţa.
România a fost de totdeauna un
azil al celor ce căutau un refugiu în ţara noastră, pentru a
scăpa de persecuţiile care le ameninţau libertatea şi
chiar viaţa. Guvernanţii noştri i-au ajutat moral şi -
cu îndestulare - material, neglijând, nu o dată, populaţia
autohtonă, pauperizată. Cei ce ne-au condus ţara au fost
întotdeauna - cum sunt şi astăzi - deosebit de ospitalieri pentru
străini, deosebit de buni, de înţelegători cu nevoile
acestora, dar tot atât de nepăsători cu populaţia
autohtonă, condusă de ei. Ajutoare materiale şi
facilităţi străinilor veniţi şi aciuaţi,
pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă în ţara
noastră, ori stabiliţi definitiv, au fost acordate cu nemiluita.
Au oferit "ajutoare" şi săracilor din alte state ale
lumii... De exemplu, după războiul din Irak, dus de către SUA
şi Anglia, (cu concursul militar şi al României) s-au trimis 28
tone de medicamente şi îmbrăcăminte, iar la noi, în România,
spitalele nu aveau, în acea perioadă, nici seringi. Nu mai vorbesc de
"criza" de medicamente gratuite sau compensate (altă
hoţie guvernamentală)...
Aşadar,
ultimii preşedinţi ai ţării, prim-miniştri,
miniştri şi majoritatea parlamentarilor de ieri şi de
astăzi, au fost şi sunt darnici cu străinii, iar foarte mulţi
români mănâncă din resturile de alimente, stricate, din tomberoane!
Am văzut intelectuali pensionari (cu pensii de mizerie), care merg în
biserici - în sâmbetele morţilor şi sărbătorile
religioase, când se fac pomeni - şi aşteaptă
tăcuţi, modeşti (le este ruşine să ceară), un
pacheţel cu un pic de pomană.
Recunosc, în România s-au
edificat lucruri măreţe în trecut (dar nu şi în zilele
noastre), nu o dată întrecând alte state europene; s-au
dat unele legi deosebit de bune; ţara nu a stat pe loc; în multe
domenii de activitate au apărut rezultate (în trecut), chiar întrecând
unele state avansate. Geniul românesc, recunoscut chiar şi de
duşmanii noştri, în multe privinţe a depăşit
hotarele ţării. Au fost şi sunt valori, şi uneori elite
sociale, sau chiar politice, cu care, pe bună dreptate, ne mândrim.
Sunt virtuţile noastre, pe care alţii nu le au.
Dar astăzi, duşmanii
dacoromânităţii, aceşti inamici ai stirpei noastre, care
vegetează chiar în interiorul ţării, în vârful ei, ne-au
îngenunchiat populaţia autohtonă (lăsată cu premeditate
să mustească în ignoranţă) şi au acceptat, cu
multă bunăvoinţă, tot ce ne-a poruncit şi ne
porunceşte străinătatea. Dintr-un simţământ de
laşitate, pentru a-şi păstra scaunul vremelnic ce-l ocupă
(datorită votului populaţiei infantile în discernământul
indus, precum şi a manipulării acesteia), ahtiaţi după
îmbogăţiri rapide şi fără muncă,
guvernanţilor le este indiferentă păstrarea
identităţii patriei, a limbii. Încetul cu încetul, noi nu mai
avem tradiţii (obiceiuri, sărbători autohtone –
moştenite de la strămoşii strămoşilor noştri
–, cântece, literatură clasică românească etc.). Toate
actele de cultură, pur româneşti, se pierd pe zi ce trece.
Agresiunea trădătorilor se accentuează. Chiar vinderea
către străini a pământului patriei, bucată cu
bucată - legiferată de actualii conducători -, gonirea
intelectualilor din anumite judeţe, de către străinii de
neam – mulţi din ei cocoţaţi la putere (dar tot cu ajutorul
cozilor de topor, şi aceasta, pentru a le ieşi la socoteală
„algoritmul” politic) -, toate acestea duc spre dispariţie a
naţiunii noastre.
Eminescu (despre care
"românul" Patapievici spunea că este ca un cadavru într-un
dulap, de care ar trebui să scăpăm), Iorga, Caragiale,
Delavrancea, Goga sunt tot atât de actuali cum au fost când au trăit
şi au scris! Eminescu nu a scris "DOINA" doar pentru a face
literatură, ci pentru a reliefa un adevăr. Despre acest
adevăr, existent astăzi în ţara noastră, nu se mai
vorbeşte, "pentru a nu-i supăra pe străini" (stăpânii
- cei care conduc, din umbră, România -), sau să nu ni se spună
că suntem "extremişti" "xenofobi" sau
"denigrăm România".
Cei care simţim
româneşte nu putem sta deoparte, când se continuă cu diversiunea.
Suntem acuzaţi de naţionalism-extremist. Se confundă, în mod
voit şi premeditat, naţionalismul cu extremismul. De exemplu,
francezii, germanii, ungurii, evreii, polonezii, americanii, etc. etc.
sunt, prin faptele lor, naţionalişti. Dezideratul
naţionalism = extremism face parte dintr-o voinţă
criminală, aceea de a ni se falsifica, în ultimă
instanţă, originea, vechimea, autohtonia, vatra etnogenezei. Unii
dintre aşa-zişii „istorici”, sau chiar unii conducători de
comunităţi etnice din ţara noastră, propagă
şi induc în conştiinţa unei anumite categorii de populaţie
(cetăţeni români de altă etnie) că nu suntem europeni -
când, de fapt, suntem naţiunea-matcă din care au roit
populaţiile europene -; că suntem neam de slugi -, când
istoria noastră este nobilă, de patru ori imperială prin
Troia, Alexandru cel Mare, Burebista şi Roma; că nu am avut
limbă scrisă – şi se trece sub tăcere că limba
şi scrierea noastră provin din limba pelasgo-traco-dacă,
dezvoltată de latini şi devenită limba
ştiinţifică a întregii lumi.
Totodată, cu ajutorul
cozilor de topor din vârful piramidei, ni se falsifică şi
mistifică istoria, se încearcă distrugerea probelor arheologice,
a izvoarelor istorice, a monumentelor şi megaliţilor, cât şi
aplatizarea şi ostracizarea simţămintelor
naţional-patriotice; ni se denigrează adevăraţii părinţi
ai naţiunii, personalităţile, vechile şi actualele valori
româneşti. Se induce scoaterea din istorie a identităţii
noastre dacoromâne, prin substituirea ei cu o altă identitate, prin
admiterea denumirii de etnie rromă - care de fapt este
ţigănească -, pentru a o suprapune şi, în final, pentru
a ni se lua locul şi spiritul în cultura şi istoria
universală. Astăzi, tot ce-i românesc este socotit că nu-i
bun şi trebuie îndepărtat, radiat, aruncat. Încă din
şcoală, în rândul copiilor şi a tineretului, se induce în
conştiinţa acestora o cultură străină, falsă,
copiată slugarnic din cultura altor state.
În România de
astăzi, servilismul a ajuns la rang de virtute. Ne închinăm în
faţa străinilor, cărora le dăm totul, fără
să le cerem nimic, în schimb. Tinerii noştri mor pe meleaguri
străine pentru apărarea sau cucerirea de către americani (de
exemplu) a bogăţiilor altor ţări, cu care România nu
are nimic de împărţit. Dăm totul americanilor: carne de tun
- adică mercenari români, instruiţi în ţară, pe care îi
dotăm cu tehnică de luptă, armament, muniţii,
echipament, aparatură electronică, solde, adică absolut
totul, din banii noştri; le-am dat locaţie pentru crearea unei
baze militare şi un aerodrom modern etc. - fără să ni
se dea nimic pentru aceste sacrificii enorme. Şi toate se fac
datorită servilismului celor de la putere, a acestor slugi prea
plecate, corupţilor lipsiţi de o minimă demnitate,
duşmanii propriei lor naţiuni.
Elevilor, prin manualele
execrabile din licee, nu li se arată adevărul istoric. Nu li se
spune nimic despre trecutul înaintaşilor noştri, trecut plin de
durere, de sacrificii şi amărăciune. Şi aceasta,
datorită politicii tendenţioase care ne-a infestat ţara,
politică pe care dascălii copiilor noştri o introduc în
gândirea celor pe care trebuie să-i educe - voit sau inconştient.
O parte a tineretului nostru este
dezrădăcinat, amăgit şi debusolat, demoralizat şi,
cu premeditare, îndepărtat de valorile familiei, ale naţiunii,
pentru a deveni apatic, fără nici un crez şi a pleca din
ţară, spre a face loc intruşilor.
Este deosebit de dureros să
constatăm degradarea continuă a sănătăţii, a
învăţământului, a cercetării ştiinţifice, a
tradiţiilor, a simţirii şi demnităţii de a fi
român.
De aceea trebuie să luptăm
din toate puterile noastre, cu dârzenie şi neînduplecare împotriva
oricărei deznaţionalizări a culturii şi
civilizaţiei dacoromâneşti şi, mai cu seamă,
împotriva apatiei care îi cuprinde pe tot mai mulţi români.
Să luptăm împotriva indiferenţei, împotriva zicalei „Asta e!”
Noi, românii, cei care mai suntem credincioşi idealurilor strămoşilor,
îi chemăm la unitate pe toţi conaţionalii noştri, de
orice orientare politică şi religioasă, dincolo de
învrăjbirile mărunte, dar amplificate subtil din interior de
neprieteni, îi chemăm la unitate bazată pe maximă luciditate
etnică, în spiritul deplin european.
A fi în Europa nu înseamnă
a-ţi denigra naţionalitatea!
Cel mai grav pericol, de maximă
actualitate, care planează asupra întregii dacoromânităţi
este - aşa cum am arătat mai sus - antiromânismul. Acesta se
manifestă, în prezent, prin reluarea unui vechi proiect
anti-dacoromânesc, acela prin care se urmăreşte deposedarea
noastră de dreptul de proprietate asupra teritoriului naţional.
De asemenea nimicirea noastră ca neam este şi atacul, consecvent,
la sănătatea publică, la educaţia naţională,
la suveranitatea naţională asupra resurselor naturale şi
umane, la statul naţional român, unic, unitar, suveran şi
independent al cărui teritoriu este inalienabil şi indivizibil
(să combatem dorinţa partidului ungurimii de a socoti România o
confederaţie, precum Elveţia). S-au lansat lozincile
antiromâneşti: că România este o ţară frumoasă,
însă este păcat că-i locuită de români şi nu de
alţii (ca de exemplu unguri sau evrei), şi că românii sunt
hoţii şi ţiganii Europei. Chiar pe această temă
s-au făcut manipulări şi aranjamente privitoare la
infractorii români din Italia şi din alte state (ca şi cum numai
infractorii români - dar care sunt, totuşi, în majoritate, ţigani
-, ar fi singurii care tâlhăresc, pe acele meleaguri), abătând
astfel atenţia, din vizorul opiniei publice, asupra mulţimii de
infractori indigeni ai acelor ţări. Se procedează ca şi
când aborigenii statului respectiv nu ar exista, ci numai românii sunt
singurii hoţi sau criminali de pe meleagurile lor! Şi aceasta
este o expresie a antiromânismului la nivel european.
Îndatorarea forţată,
privatizarea frauduloasă (există coruptibilitate dar
fără corupători şi corupţi, astfel că
procuratura şi D.N.A. cercetează, dar justiţia nu
pedepseşte), vinderea pe nimic a tot ce a fost şi este mai bun în
economia naţională, urmată de distrugerea întreprinderilor
sau de falimentarea lor, jefuirea avuţiei naţionale de către
străini şi obligarea noastră la plata unei sume de zeci de
miliarde euro; toate acestea fac parte dintr-un complot pus la cale de o
mână de aventurieri slugarnici, lacomi, care îşi fac
naţiunea de ruşine.
Totuşi, românul, chiar în
această situaţie anacronică, se poate redeştepta, acum,
în ceasul al doisprezecelea. Este stringent necesar ca ROMÂNII, uniţi
(în cuget şi simţiri), să dea la o parte mâzga ce pare
că îi va înăbuşi. Nu cu agresivitate, ci paşnic.
Să nu mai fim
dezbinaţi, ci trebuie să creştem în noi speranţa
că România va renaşte prin adevăr, dreptate, muncă
şi credinţă. Şi aceasta, pentru că în România mai
există şi oameni cinstiţi, capabili să curme răul,
care a devenit, în momentul de faţă, o mentalitate...
Să luptăm pentru
demnitatea de român, demnitatea naţiunii noastre, nu să fim atât
de servili, precum am mai fost şi mai suntem şi astăzi (Quod
non vetat Lex hoc vetat fieri pudor - Ceea ce nu opreşte Legea,
opreşte pudoarea, buna cuviinţă).
Să punem bază,
totuşi, pe înţelepciunea oamenilor obişnuiţi, dar, pe
care, trebuie să-i scoatem din amorţeală. De aceea zic:
„Dă Doamne mintea românului de pe urmă”. Sau cum ne
învaţă şi imnul nostru naţional, cântat de multă
vreme, pe care însă până astăzi nu l-am pus în
practică: „DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE !” NU MAI DORMI ! TE-AU
CĂLCAT HOŢII! TREZEŞTE-TE!
Pentru reîmprospătarea memoriei poporului nostru, atât de obidit
de către Conducerea sa, din toate timpurile, redau „Doina" -
marelui şi inegalabilului nostru poet, filozof, ziarist român şi
luptător pentru libertate - capodoperă pe care trebuie, nu numai
s-o citim, ci să ne şi însuşim învăţămintele
din ea, atât de necesare nouă, mai ales în situaţia actuală.
Şi să le percepem prin această prismă, noi, poporul
român, nu cei care s-au îmbogăţit spoliindu-ne!
„De la Nistru pân'la Tisa/ Tot Românul plânsu-mi-s-a,/ Că nu mai
poate străbate/ De-atâta străinătate./ Din Hotin şi
pân'la Mare/ Vin muscalii de-a călare;/ De la Mare la Hotin/ Mereu
calea ne-o aţin;/ Din Boian la Vatra Dornii/ Au umplut omida cornii,/
Şi străinul te tot paşte/ De nu te mai poţi
cunoaşte./ Sus la munte, jos pe vale/ Şi-au făcut
duşmanii cale,/ Din Satmar pân'în Săcele/ Numai vaduri ca acele./
Vai de biet Român săracul!/ Îndărăt tot dă ca racul,/
Nici îi merge, nici se'ndeamnă,/ Nici îi este toamna toamnă,/
Nici e vară vara lui,/ Şi-i străin în ţara lui./ De la
Turnu'n Dorohoi/ Curg duşmanii în puhoi/ Şi s-aşează pe
la noi/ Şi cum vin cu drum de fier/ Toate cântecile pier/ Sboară
păsările toate/ De neagra străinătate;/ Numai umbra
spinului La uşa creştinului./ Îşi desbracă ţara sânul,/
Codrul - frate cu Românul -/ De săcure se tot pleacă/ Şi
izvoarele îi seacă -/Sărac în ţară săracă!/
Cine-au îndrăgit străinii,/ Mânca-i-ar casa pustia,/ Şi
neamul nemernicia!/ Ştefane, Măria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta,/
Las'Arhimandritului/ Toată grija schitului,/ Lasă grija
Sfinţilor,/ Clopotele să le tragă/ Ziua'ntreagă,
noaptea'ntreagă,/ Doar s-a'ndura Dumnezeu,/ Ca să-ţi mântui
neamul tău!/ Tu te'nalţă din mormânt,/ Să te aud din
corn sunând/ Şi Moldova adunând,/ De-i suna din corn o dată,/ Ai
s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori/ Îţi vin
codri-n-ajutor,/ De-i suna a treia oară/ Toţi duşmanii or
să piară/ Din hotară în hotară -/ Îndrăgi-i-ar
ciorile/ Şi spânzurătorile!//"
Mircea Vâlcu-Mehedinţi
DE
ACELAŞI AUTOR
I. POVESTIRI ÎN REVISTA
„CUTEZĂTORI”
II.ROMANUL: NOAPTEA
PĂSĂRILE NU ZBOARĂ - 1980
III.ROMANUL: VISE
CIUDATE - 2005
vol. 1 =
ALTER EGO
vol. 2 =
HOŢII DE SPERANŢE SE PREGĂTESC
vol. 3 = DE
ÎNDATĂ CE AI VĂZUT URECHILE LUPULUI SĂ TE AŞTEPŢI
ŞI LA COADA LUI. TEROARE LA TIMIŞOARA
vol. 4 =
MESAJE SUBLIMINALE
IV.SINTEZĂ: DACIA PREISTORICĂ
de NICOLAE DENSUŞIANU
V. COLECŢIA DEZVĂLUIRI:
FAŢA NECUNOSCUTĂ A ISTORIEI ROMÂNIEI (MEMORIA ISTORIEI):
1.STAREA ADMINISTRATIVA, SOCIALA SI
DE SPIRIT A POPULAŢIEI. CRUCEA ROŞIE. BISERICA; 238
p;..........................................................................
.............................................. lei 22
2. ARMATA. VETERANII.
SIGURANŢA. POLIŢIA. JANDARMERIA. 226 p;............ lei 22
3.
ANARHISMUL.SOCIALISMUL.(ORIGINI.ACTIVITATE);158
p;........................... lei 15
4. PARTIDELE POLITICE.
222p;................................................................. .....lei 20
5.
NAŢIONALISM–PATRIOTISM.MIŞCAREA STUDENŢEASCĂ 150
p;................. lei 14
6. ACTIVITATEA AUSTRO-UNGARIEI
FAŢĂ DE ROMÂNIA. MINORITARII GERMANI. SAŞII. ŞVABII.
ARMATA GERMANĂ ÎN ROMÂNIA. 140 p;......................
.................................... lei 13
7. ARDEALUL (1889-1940) –
PĂMÂNT STRĂMOŞESC. POLITICA UNGARIEI IREDENTISTE. 146
p;.........................................................................................................................
lei 14
8. ARDEALUL(1940-1948)PRIGOANA
ROMÂNILOR 172p;..................................lei 16
9. BASARABIA ŞI BUCOVINA (SCURT
ISTORIC). 142 p;..................................... lei 14
10. CADRILATERUL. POLITICA BULGARIEI
FAŢĂ DE ROMÂNIA. OTOMANII. 216
p;.........................................................................................................................
lei 20
11. UN POPOR CARE SE STINGE:
AROMÂNII. (MACEDO-ROMÂNII). POLITICA GRECEASCĂ FAŢĂ DE
ROMÂNIA (TIMEO DANAOS ET DONA FERENTES (MĂ TEM DE GRECI CHIAR CÂND FAC
DARURI) 150
p;.........................................................................................................................
lei 15
12. REGELE. 146 p;............................................................................................
lei 14
13. LEGIONARII. 130
p;.......................................................................................
lei 12
14. ANTONESCU. GUVERNAREA SA. 170
p;...................................................... lei 17
15. RUŞII. SOVIETELE. RUTENII.
CIANGĂII. ALBANEZII. ORGANIZAŢIA ARMEANĂ. ŢIGANII 144
p;.........................................................................................................................
lei 14
16. SITUAŢIA EVREILOR 216
p;..........................................................................
lei 22
17. CÂTEVA CUVINTE DESPRE MASONERIE
108 p;.......................................... lei 10
VI. NICOLAE DENSUŞIANU – OMUL
ŞI OPERA. DACIA PREISTORICĂ. REVOLUŢIUNEA LUI HORIA ÎN
TRANSILVANIA ŞI UNGARIA. 164 p; ...........lei 15
VII. DOMNIA LUI CUZA VODĂ – de
A.D.Xenopol (sinteză de Mircea Vâlcu-Mehedinţi)..........................................................................................................lei
22
DISTRUGEREA ŞI CUCERIREA ROMÂNIEI FĂRĂ
RĂZBOI 475 p......................lei 45
NOTĂ:
1. Cine doreşte să achiziţioneze acest volum, sau altele,
din cele de mai sus, poate comanda printr-un mesaj, precizând locul, ziua
şi ora unde va fi adus de reprezentantul editurii.
2. Pentru
provincie, la o comandă de peste 100 lei, cheltuielile de transport
sunt suportate de editură. Sub 100 lei, cheltuielile sunt suportate de
cel care primeşte coletul. Plata se face ramburs.
E-mail:
m.valcu-mehedinti@clicknet.ro
|
