Vedere a str. Calea Eroilor dinspre parc spre biserica „Sfinţii Apostoli”

CALEA EROILOR

Lectură din documentarul preşedintelui Comitetului de Cultură şi Artă al judeţului Gorj,

ION MOCOI, „Brâncuşi: Ansamblul sculptural de la Târgu-Jiu”, Târgu Jiu, 1971

(Paginile 21-24, fără notele de subsol.)

Alegându-şi pentru tema eroismului în lupta pentru apărarea patriei, precum se ştie, ridicarea unei „Coloane infinite" şi a unui portal „Poarta sărutului", Brâncuşi a căutat, desigur, locurile de amplasare a acestora astfel încât să se evidenţieze fi legătura dintre ele.

Studiind aşezarea urbană cunoscută încă din copilărie, marele sculptor socoteşte că e necesar ca locul pentru „coloană" să-l constituie întinderea virană pe care se desfăşura târgul săptămânal din partea de răsărit a Târgu-Jiului. iar „Poarta sărutului" să fie amplasată la intrarea în grădina publică a oraşului, urmând ca între ele să se definitiveze prelungirea unei străzi drepte, al cărei plan fusese întocmit încă din 1894 şi aprobat în anul 1900, dar rămăsese neaplicat.

Vorbind despre gândul lui Brâncuşi în legătură cu această stradă, cioplitorul I. Alexandrescu îşi aminteşte : „După ce spunea dânsul atunci, intenţiona să taie o stradă care să unească „Portalul" cu ".Coloana". S-ar fi numit „Bulevardul Eroilor". „Dar este greu de făcut" — zicea (pe ax cădeau nişte case şi o biserică). „In momentul de faţă nu ai cu cine să organizezi treaba. Rămâne de văzut”.

In luna august 1937 însă, la Bucureşti, ministrul Gheorghe Tătărăscu, urmând dorinţa soţiei sale Aretia, care cunoştea şi urma în amănunt gândurile lui Brâncuşi, reuşeşte să obţină de la Ministerul Lucrărilor Publice marea sumă de 5 000 000 lei pentru prelungirea străzii Grigore Săftoiu între târgul săptămânal, unde urma să se ridice CoIoana, şi înspre B-dul C. A. Rosetti. care mărgineşte gradina publică a oraşului, conform planului I.D.R. din 1900.

„...Ministerul Lucrărilor Publice. — va spune primarul in Consiliul Comunal Tg.-Jiu, — după stăruinţa însăşi a Domnului Prim Ministru Gh. Tătărăscu, a destinat importante sume de la fondul de sistematizare a drumurilor, pentru perfectarea acestei artere de comunicaţii, care în viitor va fi destinată prea mărirei eroilor noştri".

Cu acelaşi prilej, primarul explică pe scurt intenţiile sculptorului :

„Proiectul în întregime ar consta dintr-o alee care, plecând de la digul Jiului — care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjenească, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea in grădina publică, pentru ca, continuând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei întruchipată printr-o coloană înaltă de circa 29 metri, înălţându-se fără sfârşit aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţa noastră pentru eroii ce sunt temelia României moderne, situat acest monument în mijlocul unui parc ce se va face pe locul fostului târg de vite".

Intr-o scrisoare de donaţie către primarul oraşului Tg-Jiu, Aretia Tătărăscu pretinde ca „..donaţiunea să aibă următoarea destinaţie : Crearea unei străzi care va purta numele „Calea Eroilor", cale care va porni din preajma Jiului, trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele cazărmi. Această stradă este de mult prevăzută în planul de sistematizare a oraşului, ea nu s-a putut realiza din lipsă de fonduri. Pentru plata acestor exproprieri Liga să pună la dispoziţie suma de 750 000 (şapte sute cincizeci de mii). La începutul acestei căi se va aşeza portalul susnumit, pe promontoriul ei lângă cazărmi, se va ridica coloana recunoştinţei, legându-se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni, cu ideea recunoştinţei fără de sfârşit simbolizată prin coloană.

Totodată vă aducem la cunoştinţă că realizând mai departe gândul său. Liga naţională a Femeilor Gorjene a luat pe a sa răspundere construcţia Bisericei Sf. Apostoli care se află pe strada destinată Eroilor, continuând la terminarea unor lucrări de mult părăsite şi dând astfel prin ridicarea acestui lăcaş, o strălucire mai mare recunoştinţei noastre către cei care s-au jertfit pentru noi" ^w).

Cum era şi firesc, Consiliul comunal Tg.-Jiu „aprobă ca strada nou creată şi care începe din fata regimentelor de la intersecţia strada T. Vladimirescu cu str. Unirea, trecând pe la monumentul „Recunoştinţei" şi apoi înconjurând biserica Sf. Apostoli şi urmând traseul str. Gr. Săftoiu, prelungindu-se pe o porţiune nou creată din str. Victoria până în B-dul C. A. Rosetti şi aleea din grădina publică, până la digul Jiului, să poarte denumirea „Calea Eroilor".

Neîntârziat, la 4 septembrie 1937, în urma obţinerii fondurilor, serviciul tehnic al primăriei înaintează primarului oraşului „Planul de Situaţie referitor la prelungirea străzii Gr. Săftoiu din Tg.-Jiu, pe porţiunea cuprinsă între Str. Victoria şi B-dul CA. Rosetti, în timp ce pe traseul actual al str. Gr. Săftoiu şi pe prelungirea ei înspre târgul săptămânal, sunt în curs de executare, din fondul acordat... lucrări de pavaje cu piatră cubică, asfaltări, borduri, rigole, împietruiri etc".

Se întocmesc de urgenţă : planul prelungirii străzii spre grădina publică; planurile exproprierilor pentru fiecare familie şi casă de modificat; urmează la 6 septembrie anunţurile către cei expropriaţi, Iar la 9 septembrie se înaintează acestora, in cecuri, sumele de despăgubiri.

In scurt timp însă apar împotriviri din partea celor despăgubiţi, deoarece exproprierile se refereau nu numai la teren, ci şi la case.

„...Doamna Tătărăscu neînţelegând să fie schimbate criteriile de apreciere pe care le fixase în numele Ligii, la insistenţele d-lor Vintilă şi Matici de a li se evita clădirile, convine cu d-l Vintilă să încerce traseul tangenţial cu clădirile, evident insă cu condiţiunea ca portalul de la intrarea gradinei să fie clar şi suficient vizibil...". Astfel „...se cade de acord cu serviciul tehnic comunal să întocmească lucrările cu deviaţiunea prin colţul casei Vintilă, scăpând deocamdată clădirile”

Aflând de acea „mică deviere spre sud, de la linia dreaptă”, a străzii, Brâncuşi devine nemulţumit, fapt care se înţelege prin darea unui ordin al Ministerului de Interne, care nu aprobă devierea ,,in scopul de a se evita pe cit posibil ca exproprierile să cuprindă şi clădiri" şi „.cere aplicarea întocmai a acestui plan", adică linie dreaptă.

S-a urmat apoi „prelungirea str. Gr. Sâftoiu în linie absolut dreaptă şi în conformitate cu planul decretat”.

Nemulţumirile pentru despăgubiri au fost reactualizate in lunile februarie şi martie 1938 şi apoi în procese la tribunalele de la Tg.-Jiu şi Craiova, în urma cărora pretenţiile exagerate ale despăgubiţilor au căzut. Nu acelaşi lucru s-a petrecut cu expropriaţii din partea de răsărit a străzii prelungite, care au acceptat propunerile făcute de primărie în schimbul unor sume mult mai mici.

Lucrările de prelungire a străzii Gr. Săftoiu, pe porţiunea dinspre „Poarta sărutului" au fost luate în antrepriză de inginerii Gh. Popescu şi F. Siefeld, ajutaţi de Alexandru Mirescu.

Azi vizitatorii pot vedea pe casa cu nr. 34 modelul de număr original, placă emailată pusă în 1938 după schimbarea denumirii străzii din „Grigore Sâftoiu" în „Calea Eroilor" — care rămâne, în fapt. prima piesă a Complexului sculptural urbanistic al lui Brâncuşi, de la Târgu-Jiu.

V. G. Paleolog constată că „trasarea axei perfect liniare dintre „Masă" şi „Columnă" a fost ideată şi chiar botezată simbolic de Brâncuşi cu gândul precis de a dota frusta aşezare umană din Târgu-Jiu de altădată cu o axă spirituală, cu o Via Sacra.

Propuneri si contacte : editura.online@gmail.com

ARP - ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU PATRIMONIU

Prima pagină

Scrisoarea

Viaţa pe scurt

Cronologie

Opera pe scurt

Calea Eroilor

Câteva opere

Pe tema Brâncuşi

Ansamblul Monumental

Bibliografie

Sunteţi pe o pagină de aici:

www.semanatorul.ro/brancusi/index.htm