CONSTANTIN
BRÂNCUȘI
-
opera foarte succint-
Brâncuși
ulei în colecție particulară
Opera lui Brâncuși.
Catalogul științific al operei lui Brâncuși, întocmit de Ionel Jianu în 1963,
cuprinde 206 sculpturi și 103 picturi, guașe, acuarele și desene. Sculpturile
sale cele mai importante sunt: Rugăciunea (1907), pentru mormântul lui Petre
Stănescu, ciclul Sărutul, începând din 1907 până în 1940 și cuprinzând cea. 25
variante, dintre care Monumentul Funerar al Taniei Rasevskaia de la Cimitirul
Montparnasse din Paris și Poarta Sărutului de la Târgu Jiu sunt cele mai
însemnate.

Ciclul Muzei adormite (1908-1926), cu 19 variante; ciclul
Măiastră (1910-1915) cu 8 variante; ciclul Domnișoara Pogany (1913-1916) cu 21
variante

Ciclul
Noul născut (1915-1920), cu 9 Variante; Principesa X (1916)
Coloana fără de sfârșit
(1918-1928) cu 7 variante; ciclul Păsări în văzduh (1919-1940) cu 21 de
variante; ciclul începutul lumii (1920-1925) cu 5 variante;

Leda
(1920)
Torsul unei tinere (1922) în onix, cu 3 variante
Adam și Eva (1921); Torsul
unui tânăr-(1922-1924), cu 4 variante;

Foca
(1936) Mari
cocoși
Broasca și Broasca
zburătoare (1940-1943); Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu (1937-1938),
alcătuit din Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana recunoștinței fără de
sfârșit.

Liberalii au văzut în coloană nu recunoștința lui Brâncuși față de eroii
neamului ci recunoștința față de primul ministru liberal de atunci, Gheorghe
Tătărăscu, care a avut un rol extrem de important în realizarea ansamblului și
a configurației străzilor pe axul principal. Liberalii au spus că lui Tătărăscu
i-ar fi dedicat Brâncuși coloana și au numărat și piesele ei, constatând că au
exact același număr câte litere are numele lui Gheorghe Tătărăscu.
A se vedea Scrisoarea
Grup ridicat în cinstea
soldaților gorjeni căzuți în primul război mondial, acest ansamblu este
considerat cel mai izbutit monument memorial din lume dedicat eroilor din
războiul din 1914-1918. El întrunește toate însușirile și inovațiile artei
sale. Constantin Brâncuși a fost un deschizător de drumuri în evoluția
sculpturii contemporane. El a eliberat sculptura de preponderența imitației
mecanice a naturii; a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat
exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității și a purității formei, a creat
unitatea dintre sensibil și spiritual, în opera sa, Brâncuși a oglindit felul
de a gândi lumea al țăranului român. Prin obârșia lui țărănească, și-a aflat
rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a
artei populare românești. De fapt, el a relevat lumii occidentale dimensiunea
sacră a realității. In privința limbajului plastic, inovațiile sale au fost tot
atât de importante. "Opera lui Brâncuși a exercitat o mare influență
asupra activității artistice actuale, scria în 1947 sculptorul american William
Zorach, nu numai asupra sculpturii, dar și asupra arhitecturii și desenului
industrial. Forma aerodinamică a automobilelor, inovațiile în desenul mobilelor,
siluetele avântate ale noilor catedrale, curbele și parabolele construcțiilor
moderne, realizările îndrăznețe ale arhitecturii contemporane sunt expresia
conștiinței formei pure pe care Brâncuși a dat-o epocii noastre". Forma
dinamică pe care încă din 1919 Brâncuși a dat-o Păsării în văzduh, pentru a
sugera zborul, a fost preluată 40 de ani mai târziu de rachetele care lansează
sateliții și navele cosmice. Funcția creatoare a luminii, valorificată prin
șlefuirea și polizarea suprafețelor, calitatea tactilă a planurilor,
actualizarea sculpturii în lemn, care fusese delăsată timp de veacuri, după
perioada ei de strălucire din arta gotică, semnificația profundă a ovoidului,
ca formă primordială a sculpturii organice, toate acestea au reprezentat contribuția
lui Brâncuși la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura
contemporană. De aceea, influența exercitată de sculptura lui Brâncuși s-a
răspândit în lumea întreagă, nu numai în arta occidentală, ci și în cea
japoneză, manifestându-se, deci, pe plan mondial.
ARP - ASOCIAȚIA ROMÂNĂ
PENTRU PATRIMONIU
![]()
Sunteți pe o pagină de
aici:
www.semanatorul.ro/brancusi/index.htm